luni, 9 februarie 2009

Un altfel de roz... (180®)

Clipă de clipă alergam prin trecut,

Fară să ştiu ce zic, ce mai am de facut.

Zi de zi, visam viitorul prea roz,

Fară să sper ,fară să ies din moloz.


An după an , clipele au fost tot mai grele.

Dar nu mă plângeam, nu mă-nduram nici de ele

Anotimpul mă arunca în visare,

Fară sa ştiu cine sunt, mergând la-ntâmplare...


Dar am zărit o pată de culoare...


Ne mai văzând o aşa căutare,

Am sapata dupa aur şi-am dat de safir.

Am lăsat clipa grea, şi m-am prins de un fir.


Fir de iubire din lacrimi de vină,

Găsit şi aruncat, părăsit într-o mină.

Fară să ştiu ce bogat am ajuns,

Am cules aur pur , şi-am lovit in apus.


Iar pe rozul perfid din amurg,

Unde lacrimi de chin tot mai curg.

Am pătat carcterul cu roşu etern,

Înălbit în al vieţii Cuvânt din Eden.


Am cules fericiri din trecutul banal,

Şi-am ales pentru veci al iubirii balsam.

N-am visat fară rost în al vietii hotar,

Dar lăsat-am în veci Cuvântul altar.


Clipă de cilipă alerg prin prezent,

Spunând fericiri , învaţ să mai cred.

Lăsând trecutul uitat în coşmar,

Privesc la Isus, Isus pe Calvar.


Şi acum fericit, izbăvit din moloz

Lăsând pentru veci în mormânt lumea roz.

Alerg spre etern , spre lumini , la Isus.

Aştept, zorii iar . Căci noaptea s-a dus!

Niciun comentariu: