miercuri, 11 februarie 2009

Am visat frumos...


Am visat frumos, dar totuşi a fost vis,

Am adormit, lăsând găndul deschis.

Şi-am tot zburat din dor in dor,

Dar visul, s-a cam transformat în nor.


Lăsând poveştile să-mi ia speranţa,

Am adunat visări, şi am deschis fereastra.

Credeam ca Cerul mi-a deschis cărarea.

Dar El preda în scoala vieţii: doar răbdarea.


Poate curajul mi L-a adunat în gând,

Şi frica de necunoscut a aruncat-o vânt.

Mi-a spus că doar cu El pot fi bogat.

Şi fericit pe-un colţ de cer curat.


Mi-a arătat că lumea nu-i ce simpt,

Că Dumnezeu e-n dragoste şi timp.

Ca doar cu El pot biruii in clipa grea,

Si orice-ar fi ; va fi la dreapta mea.


Lăsând în urmă nefaste amintiri,

Privesc spre viitorul de trăiri.

Îngenunchez în faţa celui necuprins,

Ca într-o zi, de Cer să fiu atins.


Acum pricep cum am fost scos din foc,

C-am adunt omizi şi-am făcut troc.

Am luat pe ele doar praf fin,

Dar El din milă , M-a scăpat de chin.


De-atunci tot merg din nor in nor,

Implementând speranţa-n dor.

Am pace-n inima de condamnat,

Căci Dumnezu din ceruri: M-a salvat!


Niciun comentariu: